Zile de Pace Supremă Experiența întâlnirii cu Ramana Maharshi – cea mai înaltă formă de yoga trăită - Mouni Sadhu

Cartea Zile de Pace Supremă conține file din jurnalul ținut de autor în perioada petrecută la așezământul lui Maharshi, Ramanashramam, care coincide cu ultimele luni înainte ca Maestrul să părăsească planul fizic. Este o mărturisire vibrând de sinceritate, iubire și aspirație spirituală, în care autorul „extrem de atent și de minuțios, și-a descris în cuvinte, atât cât i-a fost omenește posibil, experiențe interioare inexprimabile.” (Dr. M. Hafiz Syed, autorul prefeței ediției a doua, iunie 1953).„Sri Maharshi, prin faptul că ne-a oferit o formulă de viață prin tehnica modernă a Vicharei, a pus în practică vechiul adevăr potrivit căruia fie și numai un cuvânt al unui Maestru autentic, dacă este pus în practică, este suficient ca să conducă aspirantul la atingerea beatitudinii spirituale.” „Absența egoismului, care caracterizează marile ființe, nu se bazează pe sentimentalism sau teorii. Aceste ființe își cunosc sursa. Când Iisus Hristos s-a rugat pentru dușmanii săi ori când Maharshi, bătut fiind de hoți, le-a întors și partea cealaltă ca să-l lovească, ei cunoșteau legea. Nu este pic de ipocrizie în faptele lor. Ei erau conștienți că aceeași viață curge și prin venele persecutorilor, și printr-ale lor. Singura diferență este că Iisus și Maharshi erau conștienți de unitatea care există în tot, pe când persecutorii lor, nu. „ „Personalitățile individuale pot fi asemuite frunzelor unui copac. Ele sunt multe, dar nu au fiecare o viață de sine stătătoare, ci au viața comună a copacului. Copacul este sursa existenței lor. Frunzele cresc, se ofilesc și în final mor. Dar copacul nu este afectat de soarta frunzelor. Nu are nicio frunză preferată; știe că acestea joacă un rol temporar, însă știu oare și frunzele care este destinul copacului din care au crescut, a cărui durată de viață depășește cum mult durata vieților fiecăreia dintre ele? Din punctul de vedere al frunzei, viața este limitată, posibilitățile ei sunt circumscrise unui destin și toate eforturile de a evita o existență comună sunt zadarnice. Ar putea realiza că viața copacului, care continuă și după ce ea nu va mai fi, este singura care contează; că îndeplinirea cu credință a funcției ei de frunză este singurul mod în care poate îmbunătăți viața copacului de care depind atât viața ei, cât și viețile tuturor frunzelor.” Cuprins: PREFAȚA PRIMEI EDIȚII PREFAȚA EDIȚIEI A DOUA INTRODUCEREA CELEI DE A DOUA EDIȚII INTRODUCEREA PRIMEI EDIȚII 1 Compania oamenilor înțelepți 2 Prima întâlnire 3 Viața la Ashramul lui Maharshi 4 Lacrimi 5 Gloria lui Dumnezeu se manifestă prin sfinții Săi 6 Sri Maharshi omul 7 O dorință împlinită 8 Iubire 9 Drumul meu spre Maharshi 10 Amestecat cu apă 11 În Ashram 12 Învățăturile lui Maharshi 13 Calea directă 14 Tehnica Vichara 15 „Marto, Marto, te silești și de multe te grijești” 16 Ultima fotografie a Maestrului 17 Încă o operație 18 Vizitez peșteri 19 Arunachala, ziua 20 Fluxul spiritual al „Sinelui” 21 Mormântul unui sfânt musulman 22 Ashramul lui Sri Aurobindo 23 Reluarea darshanei 24 Inițieri 25 Spectacol muzical în sala templului 26 Separat de minte 27 Frunze uscate 28 Ochii lui Maharshi 29 Asperges me hyssopo 30 Arunachala, noaptea 31 Dumnezeu 32 Câteva amintiri 33 Puterea din noi 34 Corespondențe 35 Eu și tu 36 Recviem 37 Ultimele zile 38 Noua mea concepție despre viață 39 „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu” 40 Ce este meditația? 41 Tehnici de meditație 42 Plecarea 43 Rămas bun 44 Colombo 45 Pe ocean 46 Lumina strălucește 47 Samadhi 48 Ultimul mesaj 49 Epilog 50 Appendix – Teme de meditație