Fragmente critice. Volumul 4. Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcanescu - Eugen Simion

Eugen Simion s-a nascut pe 25 mai 1933 în Chiojdeanca, Prahova și a studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești și la Facultatea de Litere a Universității București, unde a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. În 1969 a obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza sa intitulată „Eugen Lovinescu, scepticul mantuit”, condusă de profesorul Serban Cioculescu. Odată cu colaborarea sa în Colectivul Eminescu al Academiei Române, condus de Perpessicius, între anii 1956 și 1962, Eugen Simion a devenit asistent universitar, apoi conferențiar și în cele din urmă profesor la Facultatea de Litere a Universității din București. El a debutat în presa literară în 1960 și a făcut cronici literare pentru Gazeta literară și Romania literară de-a lungul deceniilor. Din 1970 până în 1973, a fost lector la Universitatea Paris IV, Sorbona, iar în 1991 a fost ales membru al Academiei Române. În 1994 a devenit vicepreședintele și, din 1998 până în 2006, a fost Președintele Academiei Române, în timp ce în 1999 a devenit Director-Fondator al Fundației Naționale pentru Știință și Artă,