Memoria lui Femios - Sterian Dumitru Vicol

Satul, cu o albie uriasa, era strabatut de sunete variate, de la clopotul bisericii, la glasul saracilor si al celor avuti, de la fosnetul salcamilor si plopilor, la sunetul risipit al nisipului. Aceste sunete, combinate, creau un singur glas, ce rasuna prin acea zona, un glas unic, desi niciodata nu a fost vazut, si care se asemana cu tavalugul rosu al florilor de pruni.