Memoriile unui magar - Contes de Segur

"Ceea ce m-a făcut să-mi scriu «Memoriile» au fost mai multe conversaţii între Henri şi verişorii lui. Henri susţinea că eu nu înţelegeam ce făceam şi de ce făceam. Verişorii lui, şi mai ales Jacques, îmi luau partea şi spuneau ca sunt deştept şi ştiu foarte bine ce fac. Şi pentru că a fost o iarnă grea şi n-am prea ieşit afară, m-am apucat să scriu câteva întâmplări importante din viaţa mea. Ele poate vă vor plăcea, dragii mei prieteni, şi vă vor face să înţelegeţi că, dacă vreţi să fiţi bine serviţi, trebuie să vă purtaţi bine cu cei care vă servesc, că aceia pe care-i credeţi cei mai proşti nu sunt cum par, că un magar îşi iubeşte stăpânii, dar suferă când este rău tratat şi ştie să se răzbune sau să-şi arate afecţiunea, ştie că stapânii lui îl pot face fericit sau nefericit, ştie să le fie prieten sau duşman, aşa biet măgar cum este. Sunt fericit, pentru că sunt iubit de toată lumea şi îngrijit ca un prieten de micuţul Jacques. Am început să îmbătrânesc, dar măgarii trăiesc mult şi atât timp cât am să mă ţin pe picioare, am să-mi pun puterea şi deşteptăciunea în slujba stăpânilor mei." Măgăruşul Cadichon "Memoriile unui măgar" - 1860